pateră

PATÉRĂ, patere, s.f. Vas asemănător cu o farfurioară puţin adâncită, folosit în antichitate la săvârşirea libaţiilor. – Din fr. patère, lat. patera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PATÉR//Ă ~e f. (în antichitate) Vas asemănător cu o farfurie adâncă care se folosea la libaţii. /<fr. patere, lat. patera
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PATÉRĂ s.f. 1. (Ant.) Vas plat în formă de farfurie, întrebuinţat la libaţii. 2. Cuier. 3. (Electr.) Rozetă. [< lat. patera, cf. fr. patère].
(Dicţionar de neologisme)

PATÉRĂ s. f. 1. (ant.) vas ritual în formă de farfurie, la libaţii. 2. cuier. 3. (electr.) rozetă. (< fr. patère, lat. patera)
(Marele dicţionar de neologisme)

patéră s. f., g.-d. art. patérei; pl. patére
(Dicţionar ortografic al limbii române)