patogenie

PATOGENÍE s.f. Ramură a patologiei care se ocupă cu studierea mecanismului de producere şi de evoluţie a bolilor. – Din fr. pathogénie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PATOGENÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul apariţiei şi evoluţiei bolilor. /<fr. pathogénie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PATOGENÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază mecanismul de apariţie şi dezvoltare a unei boli; patogeneză. [Gen. -iei. / < fr. pathogénie, cf. fr. pathos – boală, gennan – a naşte].
(Dicţionar de neologisme)

PATOGENÍE s. f. ramură a medicinei care studiază mecanismul de apariţie şi dezvoltare a bolilor; patogeneză. (< fr. pathogénie)
(Marele dicţionar de neologisme)

patogeníe s. f., art. patogenía, g.-d. patogeníi, art. patogeníei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PATOGENÍE s. (MED.) patogeneză.
(Dicţionar de sinonime)