patriciat
PATRICIÁT s.n. Demnitatea, calitatea de patrician (1). ♦ Instituţia patricienilor; totalitatea patricienilor. [Pr.: -ci-at] – Din fr. patriciat, lat. patriciatus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATRICIÁT s.n. 1. Demnitate de patriciu sau de patrician în Roma antică. 2. Instituţia patricienilor; totalitatea patricienilor. [Pron. -ci-at. / < fr. patriciat].
(Dicţionar de neologisme)
PATRICIÁT s. n. 1. demnitatea de patriciu sau de patrician în Roma antică. 2. ordinul patricienilor (I, 1). 3. elită, aristocraţie. (< fr. patriciat, lat. patriciatus)
(Marele dicţionar de neologisme)
patriciát s. n. (sil. -tri-ci-at)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATRICIÁT s.n. 1. Demnitate de patriciu sau de patrician în Roma antică. 2. Instituţia patricienilor; totalitatea patricienilor. [Pron. -ci-at. / < fr. patriciat].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
patriciát s. n. (sil. -tri-ci-at)
(Dicţionar ortografic al limbii române)