patruzeci
PATRUZÉCI num. ord. Număr care, în numărătoare, are locul între treizeci şi nouă şi patruzeci şi unu şi care se indică prin cifra 40 şi XL. ♢ (Cu valoare adjectivală) Patruzeci de zile. (Compus) patruzeci-de-sfinţi (sau de-duminici) = sărbătoare creştină care se sărbătoreşte în ziua de 9 martie. ♢ (Substantivat, m.) Scrie un patruzeci. ♢ (Cu valoare de num. ord.) Rândul patruzeci. ♢ (Intră în componenţa num. adverbial) S-a deplasat de patruzeci de ori. ♢ (Intră în componenţa num. multiplicativ) De patruzeci de ori pe atâta. ♢ (Intră în componenţa num. distributiv) Câte patruzeci de lei – Patru + zece.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATRUZÉCI1 num. card. 1) Treizeci plus zece. 2) (cu valoare de num. ord.) Al patruzecilea; a patruzecea. /patru + zece
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PATRUZÉCI2 m. 1) Număr constând din patruzeci de unităţi. Din cincizeci scade ~. 2) Cifra 40 sau XL. 3) Obiect marcat cu această cifră. /patru + zece
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
Pátruzeci-de-Sfínţi s. pr. m. pl. (sil. -tru-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
patruzéci num. (sil. -tru-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PATRUZÉCI1 num. card. 1) Treizeci plus zece. 2) (cu valoare de num. ord.) Al patruzecilea; a patruzecea. /patru + zece
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
Pátruzeci-de-Sfínţi s. pr. m. pl. (sil. -tru-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
patruzéci num. (sil. -tru-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)