peșchegiu

PEŞCHEGÍU, peşchegii, s.m. Funcţionar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului şi cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care aşteaptă să primească peşcheşuri (1), care este obişnuită să primească peşcheşuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peşkeşči.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PEŞCHEGÍ//U ~i m. 1) ist. Slujbaş turc care avea în sarcina sa păstrarea peşcheşului. 2) depr. rar Persoană care manifestă un deosebit interes faţă de peşcheşuri. /<turc. peşkeşţi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

peşchegíu s. m., art. peşchegíul; pl. peşchegíi, art. peşchegíii
(Dicţionar ortografic al limbii române)