pețitorie dex - definiţie, sinonime, conjugare
PEŢITORÍE, peţitorii, s.f. (Fam.) Peţit. ♦ Îndeletnicirea peţitoarei. – Peţitor + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PETITÓRIU, -IE, petitorii, adj. (Jur.: despre acţiuni, cereri etc.) Care are ca obiect recunoaşterea sau apărarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. – Din fr. pétitoire, lat. petitorius.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PETITÓRIU, -IE adj. (Despre o cerere) Prin care se cere unei instanţe recunoaşterea proprietăţii asupra unui imobil. [< fr. pétitoire, lat. petitorius].
(Dicţionar de neologisme)

PETITÓRIU, -IE adj. (despre o cerere) prin care se cere unei instanţe recunoaşterea proprietăţii sau a unui alt drept. (< fr. pétitoire, lat. petitorius)
(Marele dicţionar de neologisme)

peţitoríe s. f., art. peţitoría, g.-d. art. peţitoríei; pl. peţitoríi, art. peţitoríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

petitóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. petitórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. petitórii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PEŢITORÍE s. v. peţire, peţit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe pet peti petit petito

Cuvinte se termină cu literele: ie rie orie torie itorie