pecia dex - definiţie, sinonime, conjugare
PÉCIE, pecii, s.f. (Înv. şi reg.) Carne macră de vită, de oaie sau de porc (mai ales de pe lângă şira spinării). – Din magh. pecsenye.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

pécie (pécii), s.f. – Carne de fript. Sl., dar lipseşte etimonul exact, care depinde de sl. pešti, petą, pečeši (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250; Tiktin), sf. slov. péči „friptură”. E dubletul lui peci, s.n. (înv., autorizaţie matrimonială), numită aşa pentru că poartă sigiliul episcopal aplicat la fum, cf. pecetie. – Der. pecenie (var. pecine, pecină), s.f. (carne de fript), cf. bg. pečeno „friptură”, sb., cr. pečenije „friptură”, mag. peczenye „friptură”.
(Dicţionarul etimologic român)

pécie s. f. (sil. -ci-e), art. pécia (sil. -ci-a), g.-d. art. péciei; pl. pécii, art. péciile (sil. -ci-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pécie, pécii, s.f. (înv. şi reg.) 1. carne macră de vită, de oaie sau de porc (mai ales de pe lângă şira spinării), bună pentru friptură. 2. bucată sau felie de carne macră, sărată şi afumată. 3. friptură. 4. tocană de carne. 5. bucată de slănină cât lungimea porcului. 6. peritoneu. 7. (în sintagmă) pecia popii = bucată de colac pe care o ia preotul la biserică. 8. măruntaie.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

peciá, peciéz, vb. I (reg.; despre carne sau animale tăiate) a împărţi în bucăţi (pentru a pregăti mâncarea sau păstrarea); a cinătui, a ciopârţi, a ciopăti.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PÉCIE s. v. peritoneu.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe pec peci

Cuvinte se termină cu literele: ia cia ecia