pedicuță

PEDICÚŢĂ, pedicuţe, s.f. (Bot.) Brădişor (2). – Piedică + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PEDICÚŢ//Ă ~e f. Plantă erbacee cu tulpină culcată şi ramificată, având frunze mici, aciculare, ce creşte în pădurile montane; brădişor. /pedică + suf. ~uţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)