penați dex - definiţie, sinonime, conjugare
PENÁ, penez, vb. I. Tranz. (Jur.; rar) A penaliza (1). – Din penă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENÁT, -Ă, penaţi, -te, adj. (Despre frunze) Care are nervurile secundare sau foliolele aşezate de o parte şi de alta a nervurii principale sau a peţiolului, ca firele unei pene1. – Din lat. pennatus, fr. penné.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENÁŢI s.m. pl. Nume dat, în mitologia romană şi etruscă, unor divinităţi considerate a fi ocrotitoare ale casei şi ale familiei. ♦ Fig. (Livr.) Cămin, casă (părintească). – Din lat. penates.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre frunze) Care are nervurile secundare sau foliolele dispuse simetric ca firele de puf ale unei pene. /<lat. pennatus, fr. penné
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENÁŢI m. pl. 1) (în mitologia romană) Zei ocrotitori ai casei şi ai familiei. 2 Statuie a acestor zei. 3) fig. Vatră părintească; cămin. /<lat. penates
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENÁ vb. I. tr. (Jur.) A penaliza. [< fr. peiner].
(Dicţionar de neologisme)

PENÁT, -Ă adj. În formă de pană. ♦ (Despre frunze) Cu nervuri pornind perechi dintr-o nervură centrală; (despre frunzele compuse) care are foliolele dispuse în perechi de o parte şi de alta a unui ax comun. [lat. pennatus, cf. fr. penné].
(Dicţionar de neologisme)

PENATI- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „crestat”. [< lat. pennatus].
(Dicţionar de neologisme)

PENÁŢI s.m.pl. Zei ai casei la romani. ♦ (Fig.) Cămin, casă părintească. [< lat. penates, cf. fr. pénates].
(Dicţionar de neologisme)

PENÁ vb. tr. (jur.) a penaliza. (< fr. peiner)
(Marele dicţionar de neologisme)

PENÁT, -Ă adj. în formă de pană. ♢ (despre frunze) cu nervurile pornind perechi dintr-o nervură centrală; (despre frunze compuse) cu foliolele dispuse de o parte şi de alta a unui ax comun. (< lat. pennatus, fr. penné)
(Marele dicţionar de neologisme)

PENATI- elem. „crestat, penat”. (< fr. pennati-, cf. lat. pennatus)
(Marele dicţionar de neologisme)

PENÁŢI s. m. pl. zei ai casei la romani; statuile acestor zei. ♢ (fig.) cămin, casă părintească. (< lat. penates)
(Marele dicţionar de neologisme)

pená vb., ind. prez. 1 sg. penéz, 3 sg. şi pl. peneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

penát adj. m., pl. penáţi; f. sg. penátă, pl. penáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

penáţi s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pe pen pena penat

Cuvinte se termină cu literele: ti ati nati enati