pensionat dex - definiţie, sinonime, conjugare
PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A scoate pe cineva la pensie, în condiţii determinate de lege, acordându-i pensie. ♦ Refl. A ieşi la pensie, a deveni pensionar. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionner, germ. pensionieren.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENSIONÁT1, pensionate, s.n. Pension. ♦ Timpul petrecut de cineva într-un pension; viaţă de pension. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnat, germ. Pensionat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENSIONÁT2, -Ă, pensionaţi, -te, adj. Care este pensionar. [Pr.: -si-o-] – V. pensiona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PENSION//Á ~éz tranz. 1) A face să se pensioneze; a trimite la pensie. 2) A susţine cu pensie. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionner, germ. Pensionieren
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PENSION//Á mă ~éz intranz. A ieşi la pensie; a deveni pensionar. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionner, germ. Pensionieren
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENSIONÁT ~e n. 1) v. PENSION. 2) Durata aflării unui elev într-un pension. [Sil. -si-o-] /<fr. pensionnat, germ. Pensionat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENSIONÁ vb. I. tr. A scoate (pe cineva) la pensie; a da o pensie (cuiva). ♦ refl. A ieşi la pensie. [Pron. -si-o-. / < fr. pensionner, cf. it. pensionare].
(Dicţionar de neologisme)

PENSIONÁ vb. I. tr. a scoate la pensie; a atribui, a face o pensie (cuiva). II. refl. a ieşi la pensie. (< fr. pensionner, germ. pensionieren)
(Marele dicţionar de neologisme)

pensioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. pensionéz, 3 sg. şi pl. pensioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pensionát s. n. (sil. -si-o-), pl. pensionáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PENSIONÁT s. v. pension.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe pen pens pensi pensio

Cuvinte se termină cu literele: at nat onat ionat sionat