pentaedru dex - definiţie, sinonime, conjugare

pentaedru

PENTAÉDRU, pentaedre, s.n. (Mat.) Poliedru cu cinci feţe. [Pr.: -ta-e-] – Din fr. pentaèdre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENTAÉDR//U ~e n. Poliedru cu cinci feţe. [Sil. -ta-e-dru] /<fr. pentaedre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENTAÉDRU s.n. Poliedru cu cinci feţe. [Pron. -ta-e-. / < fr. pentaèdre, cf. gr. pente – cinci, hedra – faţă].
(Dicţionar de neologisme)

PENTAÉDRU s. n. poliedru cu cinci feţe. (< fr. pentaèdre)
(Marele dicţionar de neologisme)

pentaédru s. n. (sil. -ta-e-dru), art. pentaédrul; pl. pentaédre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pe pen pent penta pentae

Cuvinte se termină cu literele: ru dru edru aedru taedru