pentateuh dex - definiţie, sinonime, conjugare

pentateuh

PENTATEÚH, pentateuhuri, s.n. Parte a Bibliei care cuprinde primele cinci cărţi ale Vechiului Testament. – Din lat. Pentateuchus, fr. pentateuque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENTATÉUH ~uri n. Parte componentă a Bibliei, cuprinzând primele cinci cărţi ale Vechiului Testament. /<lat. Pentateuchus, fr. pentateuque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pentatéuh (carte) s. n. (sil. -teuh), pl. pentatéuhuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Pentatéuh (titlul unei părţi din Biblie) s. pr. n. (sil. -teuh)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pe pen pent penta pentat

Cuvinte se termină cu literele: uh euh teuh ateuh tateuh