pentatlon dex - definiţie, sinonime, conjugare

pentatlon

PENTATLÓN, pentatloane, s.n. Probă combinată de atletism, alcătuită din cinci exerciţii diferite, clasamentul făcându-se prin totalizarea punctelor obţinute la fiecare probă. ♢ Pentatlon modern = concurs sportiv complex care constă din cinci probe diferite (scrimă, călărie, tir, înot şi cros), clasamentul fiind făcut prin totalizarea punctelor obţinute la fiecare probă. – Din fr. pentathlon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PENTATL//ÓN ~oáne n. Probă sportivă complexă ce cuprinde cinci exerciţii diferite, care trebuie îndeplinite de aceiaşi sportivi. [Sil. -tlon] /<fr. pentathlon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PENTATLÓN s.n. 1. Ansamblu de cinci jocuri atletice la vechii greci (aruncare cu discul, luptă, salt, fugă, aruncare cu suliţa). 2. Concurs sportiv constând din cinci probe diferite la care participă aceiaşi sportivi. [Pl. -oane, -onuri. / < fr., gr. pentathlon, cf. pente – cinci, athlon – luptă].
(Dicţionar de neologisme)

PENTATLÓN s. n. complex de cinci jocuri atletice la vechii greci (aruncare cu discul, luptă, salt, alergări, aruncare cu suliţa); probă de atletism combinată din cinci exerciţii (diferite după sex). o ~ modern = concurs sportiv din cinci probe diferite (călărie, scrimă, tir, nataţie şi cros), la care participă aceiaşi sportivi. (< fr. pentathlon)
(Marele dicţionar de neologisme)

pentatlón s. n. (sil. -tlon; mf. pent-), pl. pentatloáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pe pen pent penta pentat

Cuvinte se termină cu literele: on lon tlon atlon tatlon