pentavalent
PENTAVALÉNT, -Ă, pentavalenţi, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are valenţa egală cu cinci. – Din fr. pentavalent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PENTAVALÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre elemente chimice) Care are valenţa cinci; cu valenţa cinci. /<fr. pentavalent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PENTAVALÉNT, -Ă adj. (Despre elemente chimice) Care are valenţa 5. [< fr. pentavalent, cf. gr. pente – cinci, lat. valere – a valora].
(Dicţionar de neologisme)
PENTAVALÉNT, -Ă adj. (despre elemente chimice) care are valenţa 5. (< fr. pentavalent)
(Marele dicţionar de neologisme)
pentavalént adj. m., pl. pentavalénţi; f. sg. pentavaléntă, pl. pentavalénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PENTAVALÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre elemente chimice) Care are valenţa cinci; cu valenţa cinci. /<fr. pentavalent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PENTAVALÉNT, -Ă adj. (despre elemente chimice) care are valenţa 5. (< fr. pentavalent)
(Marele dicţionar de neologisme)
pentavalént adj. m., pl. pentavalénţi; f. sg. pentavaléntă, pl. pentavalénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)