peon dex - definiţie, sinonime, conjugare

peon

PEÓN1, peoni, s.m. Muncitor agricol din America Latină, aflat într-o dependenţă înrobitoare faţă de moşieri (din cauza datoriilor). [Pr.: pe-on] – Din fr. péon, sp. peon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PEÓN2, peoni, s.m. Picior de vers clasic format din patru silabe, dintre care una lungă. [Pr.: pe-on] – Din fr. péon, lat. paeon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PEÓN1 ~i m. (în America Latină) Ţăran sărac, care munceşte cu ziua la un moşier. [Sil. pe-on] /<fr. péon, sp. peón
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PEÓN2 ~i m. Picior de vers clasic, format din patru silabe, dintre care una lungă. [Sil. pe-on] /<fr. péon, lat. paeon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PEÓN1 s.m. (În America Latină) Muncitor agricol sărac, căzut în semirobie din cauza datoriilor; clăcaş; semiiobag. [Pron. pe-on. / < fr. péon, sp. peon].
(Dicţionar de neologisme)

PEÓN2 s.m. Picior de vers clasic de patru silabe, dintre care trei sunt scurte şi una lungă. [Pron. pe-on. / < fr. péon, lat. paeon, cf. gr. paion < Paion – epitet al lui Apolo].
(Dicţionar de neologisme)

PEÓN1 s. m. muncitor agricol sărac din America Latină. (< fr. péon, sp. peon)
(Marele dicţionar de neologisme)

PEÓN2 s. m. picior de vers (antic) solemn, de patru silabe, dintre care una lungă şi trei scurte. (< fr. péon, lat. paeon, gr. paion)
(Marele dicţionar de neologisme)

peón s. m., pl. peóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pe peo

Cuvinte se termină cu literele: on eon