perceptive
PERCEPTÍV, -Ă, perceptivi, -e, adj. Care aparţine facultăţii de a percepe (1), care se referă la percepere; care poate percepe. – Din fr. perceptif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERCEPTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de facultatea de a percepe; referitor la această facultate. 2) Care poate percepe; în stare să perceapă. /<fr. perceptif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERCEPTÍV, -Ă adj. În legătură cu percepţia; care (poate) percepe. [< fr. perceptif].
(Dicţionar de neologisme)
PERCEPTÍV, -Ă adj. referitor la facultatea de a percepe; care (poate) percepe. (< fr. perceptif)
(Marele dicţionar de neologisme)
perceptív adj. m., pl. perceptívi; f. sg. perceptívă, pl. perceptíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERCEPTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de facultatea de a percepe; referitor la această facultate. 2) Care poate percepe; în stare să perceapă. /<fr. perceptif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PERCEPTÍV, -Ă adj. referitor la facultatea de a percepe; care (poate) percepe. (< fr. perceptif)
(Marele dicţionar de neologisme)
perceptív adj. m., pl. perceptívi; f. sg. perceptívă, pl. perceptíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)