percică dex - definiţie, sinonime, conjugare
PERCEÁ s.f. v. percică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PERCÍCĂ, percele, s.f. (Reg.) Cârlionţ, moţ (pe frunte). ♦ Smoc de păr pe fruntea cailor. [Var.: perceá s.f.] – Din tc. pŭrçek.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PERC//ÍCĂ ~éle f. reg. 1) Smoc de păr lăsat puţin pe frunte; moţ. 2) Şuviţă de păr care acoperă fruntea unui cal; perciune. /<turc. pürçek
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

percícă s. f., g.-d. art. percélei; pl. percéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

perceá, percéz, vb. I (reg.) 1. a (se) păta, a (se) murdări; a (se) împestriţa. 2. (refl.; despre femei) a se farda exagerat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

percícă, percéle, s.f. (reg.) 1. cârlionţ, moţ (pe frunte); smoc de păr pe fruntea cailor. 2. coadă făcută prin împletirea părului.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PERCICA-FÉTEI s. v. părul-fetei.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe per perc perci percic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica cica rcica ercica