peren dex - definiţie, sinonime, conjugare

peren

[Sinonime]
PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăieşte şi rodeşte mai mulţi ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace, ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PERÉN ~ă (~i, ~e) 1) (despre plante) Care trăieşte şi rodeşte mai mulţi ani, având rădăcină persistentă; cu capacitatea de a trăi şi de a rodi mai mulţi ani de-a rândul; vivace. 2) fig. Care durează un timp îndelungat; de lungă durată; persistent; dăinuitor. /<lat. perennis, fr. pérenne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PERÉN, -Ă adj. (Despre plante) Care trăieşte şi rodeşte mai mulţi ani fără să fie nevoie de o nouă însămânţare; vivace; (p. ext.) de lungă durată. ♦ Cultură perenă = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafeţe cultivate. [Cf. fr. pérenne, lat. perennis].
(Dicţionar de neologisme)

PERÉN, -Ă adj. 1. (despre plante) cu rădăcini care persistă în sol mai mulţi ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lungă durată. (< fr. pérenne, lat. perennis)
(Marele dicţionar de neologisme)

perén adj. m., pl. peréni; f. sg. perénă, pl. peréne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PERÉN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenie. (Plantă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

PERÉN adj. v. durabil, persistent, rezistent, trainic.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Peren ≠ trecător, vremelnic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe per pere

Cuvinte se termină cu literele: en ren eren