perfectibili
PERFECTÍBIL, -Ă, perfectibili, -e, adj. Care poate fi desăvârşit, perfecţionat. – Din fr. perfectible.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERFECTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi perfecţionat; care se pretează la perfecţionare. /<fr. perfectible
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERFECTÍBIL, -Ă adj. Care se poate desăvârşi, perfecţiona. [Cf. fr. perfectible].
(Dicţionar de neologisme)
PERFECTÍBIL, -Ă adj. care poate fi desăvârşit, perfecţionat. (< fr. perfectible)
(Marele dicţionar de neologisme)
perfectíbil adj. m., pl. perfectíbili; f. sg. perfectíbilă, pl. perfectíbile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Perfectibil ≠ imperfectibil
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERFECTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi perfecţionat; care se pretează la perfecţionare. /<fr. perfectible
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PERFECTÍBIL, -Ă adj. care poate fi desăvârşit, perfecţionat. (< fr. perfectible)
(Marele dicţionar de neologisme)
perfectíbil adj. m., pl. perfectíbili; f. sg. perfectíbilă, pl. perfectíbile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Perfectibil ≠ imperfectibil
(Dicţionar de antonime)