peridotit
PERIDOTÍT, peridotite, s.n. Rocă în care predomină peridotul. [Var.: peridotítă s.f.] – Din fr. péridotite, germ. Peridotite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERIDOTÍT s.n. Rocă eruptivă cristalină, în compoziţia căreia predomină peridotul. [< fr. péridotite].
(Dicţionar de neologisme)
PERIDOTÍT s. n. / peridotítă s. f. rocă magnetică intruzivă, neagră, în compoziţia căreia predomină peridotul. (< fr. péridotite, germ. Peridotite)
(Marele dicţionar de neologisme)
peridotít s. n. /peridotítă s. f., pl. peridotíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERIDOTÍT s.n. Rocă eruptivă cristalină, în compoziţia căreia predomină peridotul. [< fr. péridotite].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
peridotít s. n. /peridotítă s. f., pl. peridotíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)