perie dex - definiţie, sinonime, conjugare
PERIÁ, périi, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) curăţa de praf, de scame, de noroi cu ajutorul periei. ♦ A (-şi) netezi părul cu peria de cap. 2. Tranz. A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieşit din raghilă pentru a-l curăţa de câlţi, de impurităţi; a scărmăna, a pieptăna. 3. Tranz. Fig. A stiliza, a îndrepta, a îmbunătăţi o lucrare literară, ştiinţifică etc. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A bate, a lovi. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A linguşi pe cineva. [Pr.: -ri-a] – Din perie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÉRIE, perii, s.f. 1. Obiect făcut dintr-o placă de lemn, de os, de metal în care sunt fixate fire de păr de animale, fire textile, de sârmă, fire sintetice şi care serveşte la frecat, la curăţat etc. manual diverse obiecte. ♦ Fig. (Fam. şi depr.) Om linguşitor. 2. Unealtă sau organ de maşină asemănătoare cu peria (1), folosite la curăţirea, netezirea sau înăsprirea suprafeţei unui corp. ♦ Unealtă asemănătoare cu o perie (1), cu care se bate hârtia aşezată pe un şpalt, cu scopul de a imprima pe ea textul; p. ext. text imprimat astfel, care serveşte pentru corectură. 3. Piesă componentă a maşinilor electrice, care face contactul electric alunecător cu colectorul sau cu inelele de contact. Et. nec. Cf. sl. p e r i j e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PERI//Á~éz tranz. 1) (haine, încălţăminte etc.) A curăţa cu ajutorul unei perii. 2) (părul, fuioarele) A pieptăna cu o perie specială. 3) fig. (lucrări, texte etc.) A aduce la condiţia necesar (redactând şi scoţând lucrurile în plus); a cizela. 4) fig. fam. A lăuda în mod exagerat (pentru a câştiga bunăvoinţa cuiva); a măguli; a linguşi; a flata; a adula. [Sil. -ri-a] /Din perie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PÉRI//E ~i f. 1) Obiect constând dintr-o placă (de lemn sau de alt material), în care sunt înfipte mănunchiuri mici de fire (de păr, metalice sau sintetice) folosit, în special, la curăţat. ~ de haine. ~ de dinţi. ~ de scărmănat.Des ca ~a foarte des. 2) Pensulă mare de vopsit sau de văruit. 3) Instrument pentru văruit constând dintr-un mănunchi compact şi uscat de iarbă sau de papură, legat bine la unul din capete. 4) Orice obiect având funcţie sau formă asemănătoare. 5) Piesă la maşinile electrice care realizează contactul cu colectorul. [G.-D. periei; Sil. -ri-e] /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

périe (périi), s.f. – 1. Unealtă de uz casnic formată dintr-un suport pe care sînt fixate fire de păr, de sîrmă etc. – 2. Probă de tipar scoasă de mînă cu ajutorul unei perii. Sl. perije „penaj” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 251), cf. perină. – Der. peria, vb. (a curăţa cu peria; Trans., a pieptăna; a linguşi); perier, s.m. (vînzător, producător de perii); periuţă, s.f. (perie mică; linguşitor); perietură, s.f. (faptul de a peria; linguşeală).
(Dicţionarul etimologic român)

periá vb. (sil. -ri-a), ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. périi, 3 sg. şi pl. périe, 1 pl. periém (sil. -ri-em); ger. periínd (sil. -ri-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

périe s. f. (sil. -ri-e), art. péria (sil. -ri-a), g.-d. art. périei; pl. périi, art. périile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PERIÁ vb. v. pieptăna.
(Dicţionar de sinonime)

PERIÁ vb. v. atinge, bate, cizela, flata, linguşi, lovi, măguli, stiliza.
(Dicţionar de sinonime)

PÉRIE s. v. barba-ursului, bidinea, coada-calului, pensulă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe per peri

Cuvinte se termină cu literele: ie rie erie