periegeză
PERIEGÉZĂ, periegeze, s.f. (Livr.) Călătorie. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. périégèse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERIEGÉZĂ s.f. (Liv.) Călătorie în jurul Pământului. [Pron. -ri-e-. / cf. fr. périégèse, it. periegesi].
(Dicţionar de neologisme)
PERIEGÉZĂ s. f. călătorie lungă. (< fr. périegèse)
(Marele dicţionar de neologisme)
periegéză s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periegézei; pl. periegéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERIEGÉZĂ s.f. (Liv.) Călătorie în jurul Pământului. [Pron. -ri-e-. / cf. fr. périégèse, it. periegesi].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
periegéză s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periegézei; pl. periegéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)