perpetrație

PERPETRÁŢIE s.f. Comitere cu premeditare, săvârşire (a unui delict); perpetrare. [Gen. -iei. / < fr. perpétration].
(Dicţionar de neologisme)

PERPETRÁŢIE s. f. perpetrare. (< fr. perpétration, lat. perpetratio)
(Marele dicţionar de neologisme)

perpetráţie s. f., art. perpetráţia, g.-d. art. perpetráţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)