perpetuare dex - definiţie, sinonime, conjugare
PERPETUÁ, perpetuez, vb. I. Tranz. şi refl. A face să dureze sau a continua să dureze veşnic sau vreme îndelungată; a (se) transmite (din generaţie în generaţie, din veac în veac), a (se) continua. [Pr.: -tu-a] – Din fr. perpétuer, lat. perpetuare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PERPETUÁRE, perpetuări, s.f. Faptul de a (se) perpetua; dăinuire de-a lungul vremii; perpetuaţie. ♢ Perpetuarea speciei = continuarea existenţei unei specii prin reproducere. [Pr.: -tu-a-] – V. perpetua.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PERPETU//Á ~éz tranz. A face să se perpetueze. [Sil. -tu-a] /<fr. perpétuer, lat. perpetuare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PERPETU//Á pers. 3 se ~eáză intranz. (despre procese, acţiuni etc.) A fi perpetuu; a dura constant (mereu sau timp îndelungat); a se menţine veşnic. [Sil. -tu-a] /<fr. perpétuer, lat. perpetuare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PERPETUÁ vb. I. tr., refl. A face să dureze sau a dura veşnic sau multă vreme; a (se) transmite de la o generaţie la alta. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, -uă. / < fr. perpétuer, it., lat. perpetuare].
(Dicţionar de neologisme)

PERPETUÁRE s.f. Acţiunea de a (se) perpetua; perpetuaţie. ♦ Perpetuarea speciei = continuarea existenţei unei specii prin reproducere. [< perpetua].
(Dicţionar de neologisme)

PERPETUÁ vb. tr., refl. a face să dureze, a dura veşnic; a (se) transmite de la o generaţie la alta. (< fr. perpéteur, lat. perpetuare)
(Marele dicţionar de neologisme)

PERPETUÁRE s. f. faptul de a (se) perpetua; perpetuaţie. o ă speciei = continuarea existenţei unei specii prin reproducere. (< perpetua)
(Marele dicţionar de neologisme)

perpetuá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. perpetuéz, 3 sg. şi pl. perpetueáză, 1 pl. perpetuăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. perpetuéze (sil. -tu-e-); ger. perpetuând (sil. -tu-ând)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

perpetuáre s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. perpetuării; pl. perpetuări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PERPETUÁ vb. 1. v. dăinui. 2. v. menţine. 3. v. imortaliza.
(Dicţionar de sinonime)

PERPETUÁRE s. 1. menţinere, păstrare. (~ speciei.) 2. v. imortalizare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe per perp perpe perpet

Cuvinte se termină cu literele: re are uare tuare etuare