PERSEVERÉNT, -Ă, perseverenţi, -te, adj. (Despre oameni) Care perseverează; stăruitor, tenace. ♦ (Despre manifestările, acţiunile etc. oamenilor) Care demonstrează perseverenţă, stăruinţă, tenacitate. – Din fr. persévérant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNŢĂ, perseverenţe, s.f. Acţiunea de a persevera; însuşirea de a fi perseverent; stăruinţă, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínţă s.f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERSEVERÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre persoane) Care perseverează; stăruitor; tenace; insistent. /<fr. persévérant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNŢ//Ă ~e f. Caracter perseverent; tenacitate; insistentă; stăruinţă. [G.-D. perseverenţei] /<fr. persévérance, lat. perseverantia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNT, -Ă adj. Care perseverează; stăruitor; neclintit în convingeri, în atitudini. [Cf. fr. persévérant].
(Dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNŢĂ s.f. Stăruinţă; neclintire; tenacitate; perseverare. [Var. perseveranţă, perseverinţă s.f. / cf. fr. persévérance, lat. perseverantia].
(Dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNT, -Ă adj. care perseverează; stăruitor; tenace. (după fr. persévérant)
(Marele dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNŢĂ s. f. stăruinţă; neclintire; tenacitate. (după fr. persévérance, lat. perseverantia)
(Marele dicţionar de neologisme)
perseverént adj. m., pl. perseverénţi; f. sg. perseveréntă, pl. perseverénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
perseverénţă s. f., g.-d. art. perseverénţei; pl. perseverénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PERSEVERÉNT adj. 1. v. stăruitor. 2. v. tenace. 3. dârz, îndârjit, stăruitor, tenace. (O muncă ~.) 4. asiduu, insistent, silitor, sârguincios, sârguitor, stăruitor, susţinut, tenace, zelos. (Eforturi ~.) 5. v. încăpăţânat.
(Dicţionar de sinonime)
PERSEVERÉNŢĂ s. 1. v. stăruinţă. 2. răbdare, stăruinţă, tenacitate. (Dovedeşte multă ~ în acţiunile sale.) 3. asiduitate, insistenţă, râvnă, sforţare, silinţă, sârguinţă, stăruinţă, strădanie, străduinţă, zel, (pop.) osârdie. (~ lui s-a dovedit fructuoasă.) 4. v. tenacitate.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNŢĂ, perseverenţe, s.f. Acţiunea de a persevera; însuşirea de a fi perseverent; stăruinţă, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínţă s.f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNŢ//Ă ~e f. Caracter perseverent; tenacitate; insistentă; stăruinţă. [G.-D. perseverenţei] /<fr. persévérance, lat. perseverantia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERSEVERÉNT, -Ă adj. Care perseverează; stăruitor; neclintit în convingeri, în atitudini. [Cf. fr. persévérant].
(Dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNŢĂ s.f. Stăruinţă; neclintire; tenacitate; perseverare. [Var. perseveranţă, perseverinţă s.f. / cf. fr. persévérance, lat. perseverantia].
(Dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNT, -Ă adj. care perseverează; stăruitor; tenace. (după fr. persévérant)
(Marele dicţionar de neologisme)
PERSEVERÉNŢĂ s. f. stăruinţă; neclintire; tenacitate. (după fr. persévérance, lat. perseverantia)
(Marele dicţionar de neologisme)
perseverént adj. m., pl. perseverénţi; f. sg. perseveréntă, pl. perseverénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
perseverénţă s. f., g.-d. art. perseverénţei; pl. perseverénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PERSEVERÉNT adj. 1. v. stăruitor. 2. v. tenace. 3. dârz, îndârjit, stăruitor, tenace. (O muncă ~.) 4. asiduu, insistent, silitor, sârguincios, sârguitor, stăruitor, susţinut, tenace, zelos. (Eforturi ~.) 5. v. încăpăţânat.
(Dicţionar de sinonime)
PERSEVERÉNŢĂ s. 1. v. stăruinţă. 2. răbdare, stăruinţă, tenacitate. (Dovedeşte multă ~ în acţiunile sale.) 3. asiduitate, insistenţă, râvnă, sforţare, silinţă, sârguinţă, stăruinţă, strădanie, străduinţă, zel, (pop.) osârdie. (~ lui s-a dovedit fructuoasă.) 4. v. tenacitate.
(Dicţionar de sinonime)