PERVERTÍ, pervertesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A face să se schimbe sau a se schimba în rău (din punct de vedere moral); a (se) deprava, a (se) strica, ♦ A (se) schimba (prin denaturare) funcţia normală a unui organ. – Din fr. pervertir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERVERTÍT, -Ă, pervertiţi, -te, adj. Care s-a schimbat în rău (din punct de vedere moral); stricat, depravat, corupt. – V. perverti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PERVERT//Í ~ésc tranz. A face să se pervertească; a strica; a deprava; a corupe. /<fr. pervertir, lat. pervertere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE PERVERT//Í mă ~ésc intranz. 1) A se afla în declin moral; a se vicia; a degrada; a declasa; a degenera; a decădea; a se corupe. 2) (despre organe) A nu (mai) funcţiona normal (datorită unei denaturări); a se deregla. /<fr. pervertir, lat. pervertere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERVERTÍ vb. IV tr. A corupe, a deprava, a strica. ♦ A strica, a vicia funcţia normală a unui organ, denaturând-o. [< fr. pervertir, cf. lat. pervertere – a strica].
(Dicţionar de neologisme)
PERVERTÍ vb. I. tr., refl. a (se) vicia funcţia normală a unui organ, a (se) corupe, a (se) deprava. II. tr. (fig.) a altera, a denatura. (< fr. pervertir, lat. pervertere)
(Marele dicţionar de neologisme)
pervertí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pervertésc, imperf. 3 sg. perverteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. perverteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PERVERTÍ vb. 1. v. corupe. 2. v. seduce.
(Dicţionar de sinonime)
PERVERTÍT adj. v. corupt.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PERVERTÍT, -Ă, pervertiţi, -te, adj. Care s-a schimbat în rău (din punct de vedere moral); stricat, depravat, corupt. – V. perverti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE PERVERT//Í mă ~ésc intranz. 1) A se afla în declin moral; a se vicia; a degrada; a declasa; a degenera; a decădea; a se corupe. 2) (despre organe) A nu (mai) funcţiona normal (datorită unei denaturări); a se deregla. /<fr. pervertir, lat. pervertere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PERVERTÍ vb. IV tr. A corupe, a deprava, a strica. ♦ A strica, a vicia funcţia normală a unui organ, denaturând-o. [< fr. pervertir, cf. lat. pervertere – a strica].
(Dicţionar de neologisme)
PERVERTÍ vb. I. tr., refl. a (se) vicia funcţia normală a unui organ, a (se) corupe, a (se) deprava. II. tr. (fig.) a altera, a denatura. (< fr. pervertir, lat. pervertere)
(Marele dicţionar de neologisme)
pervertí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pervertésc, imperf. 3 sg. perverteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. perverteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PERVERTÍ vb. 1. v. corupe. 2. v. seduce.
(Dicţionar de sinonime)
PERVERTÍT adj. v. corupt.
(Dicţionar de sinonime)