pesti dex - definiţie, sinonime, conjugare
PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÉŞT//E ~i m. I. 1) Animal vertebrat acvatic cu corp, de obicei, prelung şi acoperit cu solzi, cu aripioare pentru înot, având respişraţie, în majoritatea cazurilor, branhială. ~ viu. ~ congelat.Cât ai zice ~ într-o clipă; dintr-o dată. Asta-i altă mâncare de ~ asta-i complet altceva. A se zbate ca ~ele pe uscat a depune eforturi disperate şi fără succes pentru a ieşi dintr-o situaţie grea. A tăcea ca ~ele a nu rosti nici un cuvânt. 2) la pl. mai ales art. pop. Constelaţie din emisfera boreală. ♢ Zodia ~elui unul dintre cele douăsprezece sectoare zodiacale. II. (în îmbinări, indicând diferite specii): ~-vivipar peşte care naşte pui vii. ~-veninos peşte înzestrat cu organe speciale care produc venin. ~-zburător peşte marin care poate sări din apă şi zbura pe o traiectorie mică. ~-cu-spadă peşte marin de talie mare, cu corp fusiform lipsit de solzi, având falca de sus prelungită şi ascuţită ca o sabie cu două tăişuri. ~-ciocan peşte marin cu cap în formă de ciocan. ~-ferăstrău peşte marin cu gura în formă de lamă de ferăstrău, dinţată pe două laturi. ~-de-piatră peşte dulcicol de talie medie, cu corp fusiform, întâlnit în ape adânci şi cu fund pietros; pietrar. ~-lup peşte dulcicol răpitor, de talie medie, verzui pe spate; abat. ~-porcesc peşte dulcicol de talie mică, fusiform, cu mustăţi, pătat pe laturi; porcuşor. ~-păun peşte marin de talie mică, albăstrui-verzui, cu nuanţe aurii pe spate şi argintiu pe abdomen şi flancuri. ~-ţigănesc a) orice peşte mărunt; b) peşte dulcicol de talie medie, cu cap mic şi corp lat, având formă romboidală; caracudă; c) peşte dulcicol de talie mică, cu corp fusiform, verde-gălbui cu pete negre, având spini dorsali şi plăci osoase laterale. /<lat. piscis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

péşte (péşti), s.m. – 1. Vertebrat acvatic inferior, de obicei cu solzi, care respiră prin branhii. – 2. Carne de peşte (1.) – 3. Semn de zodiac. – 4. Codoş, proxenet. – Mr. peaşte, pescu, megl. pęşti, istr. peşt. Lat. piscem (Puşcariu 1300; Candrea-Dens., 1367; REW 6532), cf. alb. pešk (Philippide, II, 651), it. pesce, prov. peis, cat. peix, sp. pez, port. peixe. Atît mr. şi alb. cît şi der. indică prezenţa unui sing. *pescu, a cărui absenţă ar face inexplicabile cea mai mare parte a der. care urmează; se poate admite că forma semnalată de noi ar fi avut numai o existenţă teoretică, ca *hăinuri în înhăinurat. Der. păscoi, s.m. (peştele mascul); peştoaică, s.f. (femela peştelui; şmecheră, întreţinută); peştişoară, s.f. (plantă acvatică, Salvinia natans); pescos, adj. (bogat în peşte), care ar putea reprezenta direct şi lat. piscosus; pescui, vb. (a prinde peşte); pescuit, s.n. (acţiunea de a pescui); pescuitor, adj. (care pescuieşte); pescuţ, s.m. (peştişor); pescuină, s.f. (Bucov., iaz, heleşteu), cu suf. din vizuină (după Tiktin, formaţie cultă, din lat. piscina încrucişat cu a pescui). – Cf. pescar.
(Dicţionarul etimologic român)

PESTI- elem. „ciumă, pestă”. (< fr. pesti-, cf. lat. pestis)
(Marele dicţionar de neologisme)

límba-péştelui (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte-auríu s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte s. m., pl. peşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte-ciocán s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte-ferăstrău s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte-cu-spádă s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péşte-de-máre (calcan) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

péştele-lui-Sólomon s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

regína-péştilor/péştelui (zool.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pestí2, pestésc, vb. IV (reg.) a apuca, a cuprinde, a prinde.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

PEŞTE-DE-MAI v. scrumbie.
(Dicţionar gastronomic explicativ)



Sinonime:
ÎMPĂRATUL-PÉŞTILOR s. v. regină.
(Dicţionar de sinonime)

LIMBA-PÉŞTELUI s. v. sică.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-DE-BĂTÁIE s. v. boiştean.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTELE-ŢIGÁNULUI s. v. fusar mare, pietrar.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTELE-DOÁMNEI s. v. boiştean.
(Dicţionar de sinonime)

PÉŞTE s. peşte-auriu (Eupomotis gibbosus) = peşte-curcubeu, peşte-soare, (reg.) sorete, biban american, biban-soare; peşte-curcubeu v. peşte-auriu; peştele-spadă (Xiphias gladius) = (reg.) peşte-cu-suliţă; peşte-soare v. peşte-auriu.
(Dicţionar de sinonime)

PÉŞTE s. v. codoş, mijlocitor, ofidian, proxenet, şarpe.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-CU-GHÍMPI s. v. ghidrin.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-CU-SÚLIŢĂ s. v. peştele-spadă.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-CU-ŢÉPI s. v. ghidrin.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-DE-PIÁTRĂ s. v. fusar mare, pietrar.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTELE-DRÁCULUI s. v. pălămidă-de-baltă.
(Dicţionar de sinonime)

REGELE-PÉŞTILOR s. v. regină.
(Dicţionar de sinonime)

PEŞTE-CU-ŞAPTE-NÚME s. v. avat.
(Dicţionar de sinonime)

PESTÍ vb. v. continua, îndura, întârzia, pătimi, păţi, persista, răbda, stărui, suferi, suporta, trage, zăbovi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pe pes pest

Cuvinte se termină cu literele: ti sti esti