peticire

PETICÍRE, peticiri, s.f. Acţiunea de a (se) petici şi rezultatul ei; peticit¹. – V. petici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

peticíre s. f., g.-d. art. peticírii; pl. peticíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PETICÍRE s. cârpire, cârpit, peticit. (~ unei ghete.)
(Dicţionar de sinonime)