pișicher

PIŞICHÉR, pişicheri, s.m. (Fam.; adesea adjectival) Om şiret, priceput la şmecherii; sforar, şarlatan. – Din tc. pişekâr.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PIŞICHÉR ~i m. Persoană şireată, pricepută la şmecherii; şmecher. /<turc. pişekâr
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pişichér (pişichéră), adj. – Viclean, şiret. Tc. pişkiar „chelner, ospătar” (Tiktin; Candrea); pentru semantism, cf. papugiu. Der. din tc. pişekiar „scamator” (Şeineanu, II, 296) este şi ea posibilă. – Der. pişicherlîc, s.n. (potlogărie, escrocherie).
(Dicţionarul etimologic român)

pişichér s. m., adj. m., pl. pişichéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PIŞICHÉR adj. v. şiret, şmecher, viclean.
(Dicţionar de sinonime)

PIŞICHÉR s. v. escroc, hoţ, impostor, înşe-lător, pungaş, şarlatan, şnapan.
(Dicţionar de sinonime)