picătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
PICĂTOÁRE, picătoare, s.f. (Fam.) Pipetă. – Pica1 + suf. -ătoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PICĂTÓR, picătoare, s.n. Tub de sticlă cu un capăt îngustat şi cu celălalt prevăzut cu un tub de cauciuc, care serveşte la administrarea unei soluţii (medicamentoase) în picături. – Pica1 + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PICĂT//ÓR ~oáre n. fam. Instrument pentru picurarea unui lichid, constând dintr-un tub mic de sticlă subţiat la un capăt şi prevăzut la celălalt capăt cu o pompă de cauciuc; pipetă. /a pica + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

picătoáre (pipetă) s. f., g.-d. art. picătórii; pl. picătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

picătór (pipetă) s. n., pl. picătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

picătoáre s.f. 1. (înv. şi reg.) vas de tuci, de lut care se pune sub grătar sau sub frigare ca să se scurgă în el grăsimea. 2. (pop. şi fam.) pipetă. 3. (reg.) praştie.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PICĂTOÁRE s. v. pipetă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pi pic pica picat picato

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare