picăturică
PICĂTURÍCĂ, picăturele, s.f. Diminutiv al lui picătură. ♦ Pată mică. – Picătură + suf. -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
picăturícă s. f., g.-d. art. picăturélei; pl. picăturéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)
picăturícă, picăturéle, s.f. 1. (pop.) picătură mică. 2. (înv.) pată roşie de vărsat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
picăturícă s. f., g.-d. art. picăturélei; pl. picăturéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)