pieritor dex - definiţie, sinonime, conjugare

pieritor

[Sinonime]
PIERITÓR, -OÁRE, pieritori, -oare, adj. 1. Supus morţii, pieirii; muritor. ♢ Expr. Pieritor de foame = (despre oameni) foarte sărac, care nu are nici ce mânca; muritor de foame. 2. Care dispare sau se risipeşte, care nu durează; trecător, efemer. [Var.: (înv. şi reg.) pieitór, -oáre adj.] – Pieri + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PIERIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care piere; care este supus pieirii; muritor. Civilizaţie ~oare. 2) fig. Care trece repede; care durează puţin timp; muritor; trecător. Slavă ~oare. /a pieri + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pieritór adj. m., pl. pieritóri; f. sg. şi pl. pieritoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PIERITÓR adj. 1. v. muritor. 2. v. trecător.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Pieritoretern
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pi pie pier pieri pierit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor ritor eritor