pilduire dex - definiţie, sinonime, conjugare
PILDUÍ, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o învăţătură. ♦ Tranz. A învăţa sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă şi altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PILDUÍRE, pilduiri, s.f. (Înv.) Acţiunea de a (se) pildui şi rezultatul ei; povestire cu tâlc. ♦ Pedeapsă (aspră). – V. pildui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PILDU//Í ~iésc tranz. 1) A supune unei pedepse (spre a fi de învăţătură pentru alţii). 2) rar A ilustra prin pilde; a exemplifica. /pildă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PILDU//Í mă ~iésc intranz. înv. A lua pildă de la cineva; a trage învăţătură. /pildă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pilduí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pilduiésc, imperf. 3 sg. pilduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pilduiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pilduíre s. f., g.-d. art. pilduírii; pl. pilduíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PILDUÍ vb. v. exemplifica, ilustra, imita.
(Dicţionar de sinonime)

PILDUÍRE s. v. condamnare, exemplificare, exemplu, ilustrare, model, osândă, pe-deapsă, pildă, sancţiune.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pi pil pild pildu pildui

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire duire lduire