pincă dex - definiţie, sinonime, conjugare

pincă

píncă (pínci), s.f. – (Arg.) Bani, parale. Germ. Pinke „cutia de bani la jocurile de cărţi” (Vasiliu, GS, VII, 122).
(Dicţionarul etimologic român)

píncă s.f. (reg.) vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie sau soc, fără găuri; trişcă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: pi pin pinc

Cuvinte se termină cu literele: ca nca inca