pirandă dex - definiţie, sinonime, conjugare
PIRÁNDĂ, pirande, s.f. (Pop.) Ţigancă; nevastă de ţigan. – Din ţig. pirando.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PIRÁND//Ă ~e f. pop. 1) Persoană de sex feminin care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toate ţările europene, ducând în unele locuri o viaţă seminomadă; ţigancă. 2) Soţie a ţiganului. /<ţig. pirando
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PIRÁNDĂ, piránde, s.f. ~ 2. Amantă, concubină. (din ţig. piranó, pirandó, piraní < pirav- (= a săvârşi actul sexual); cf. şi caló (ţig. sp.) pirandó (= adulter))
(Dicţionarul etimologic român)

pirándă (piránde), s.f. – Amantă, concubină. – Var. chirandă. Ţig. piranó, pirandó, pirani (Tiktin; Graur, 182; Juilland 171), din pirav- „a se împreuna”, cf. ţig. sp. pirandó „adulter” (Besses 132). Der. din ngr. ϰυρά μου „doamna mea” (Pascu, Etimologii, 49), sau din gr. χείρανθος (Bogrea, Dacor., IV, 179; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 226; Gáldi 102) nu e posibilă.
(Dicţionarul etimologic român)

pirándă s. f., g.-d. art. pirándei; pl. piránde
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PIRÁNDĂ s. v. ţigancă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pi pir pira piran pirand

Cuvinte se termină cu literele: da nda anda randa iranda