pirg dex - definiţie, sinonime, conjugare

pirg

pirg (-guri), s.n. – Tun, fortăreaţă. Ngr. πύργος (Gáldi 228). Sec. XVIII, înv., împrumut cultural.
(Dicţionarul etimologic român)

pirg1, pírguri, s.n. (înv.) turn (de apărare).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

pirg2, pírguri, s.n. (reg.) plantator cu care se fac găuri în pământ.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: pi pir

Cuvinte se termină cu literele: rg irg