piric
PÍRIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la foc, la ardere şi îndeosebi la focuri de artificii. Cf. gr. pyr, pyros – foc].
(Dicţionar de neologisme)
PÍRIC1 s. m. picior de vers greco-latin, opus spondeului, format din două silabe scurte. (< fr. pyrrhique, gr. pyrrhikhe)
(Marele dicţionar de neologisme)
PÍRIC2, -Ă adj. referitor la foc, la ardere şi îndeosebi la focuri de artificii. (< it. pirico)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
PÍRIC1 s. m. picior de vers greco-latin, opus spondeului, format din două silabe scurte. (< fr. pyrrhique, gr. pyrrhikhe)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)