piscur

piscúr, piscúri, s.m. (reg.) ţipar, chişcar.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

pişcurá², pers. 3 sg. píşcură şi pişcureáză, vb. I (reg.) a burniţa.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

pişcurá¹, píşcur şi pişcuréz, vb. I (reg.) 1. a pişca, a ciupi, a piţiga. 2. a toarce neuniform (cu porţiuni mai groase şi mai subţiri). 3. (refl.; despre haine, stofe) a se roade, a se găuri uşor, ici şi colo. 4. (refl.; despre grâu) a rămăne nedezvoltat, pipernicit. 5. a căuta să înşele pe alţii, a umbla cu şmecherii. 6. (despre băuturi alcoolice) a înţepa, a pişca.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
PIŞCURÁ vb. v. ciupi, pişca.
(Dicţionar de sinonime)