piston dex - definiţie, sinonime, conjugare

piston

PISTÓN, pistoane, s.n. 1. Organ de maşină care efectuează o mişcare alternativă de translaţie într-un cilindru în care se găseşte un fluid sub presiune. 2. Instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu trompeta. ♦ Clapă mobilă care închide sau deschide un orificiu la unele instrumente muzicale de suflat. – Din fr. piston.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PIST//ÓN ~oáne n. tehn. 1) Piesă cilindrică care închide un tub şi care, mişcându-se în interiorul acestuia, contribuie la împingerea sau aspirarea unui fluid (apă, aer, abur etc.). 2) (la unele instrumente de suflat) Piesă mobilă care reglează trecerea aerului într-un orificiu. /<fr. piston, germ. Piston
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PISTÓN s.n. 1. Organ de maşină adaptat etanş în interiorul unui cilindru (în care are o mişcare rectilinie alternativă, spaţiul pe care-l închide între el şi cilindru, umplut cu un fluid, variind permanent), care contribuie la transformarea energiei fluidului din cilindru în energie mecanică (la motoare) sau invers (la pompe, compresoare etc.). 2. Instrument muzical de suflat din alamă, asemănător trompetei. ♦ Clapă mobilă care închide sau deschide un orificiu la unele instrumente de suflat. [Pl. -oane. / < fr. piston, cf. lat.t. pistare – a presa].
(Dicţionar de neologisme)

PISTÓN s. n. 1. organ de maşină, cilindru înfundat la unul sau la ambele capete, care, printr-o mişcare rectilinie, alternativă, contribuie la transformarea energiei fluidului motorului termic în energie mecanică sau invers, la pompe, compresoare etc. 2. ventil vertical la unele instrumente de suflat de alamă, cu ajutorul căruia, mărindu-se lungimea coloanei de aer, se coboară înălţimea sunetului emis. (< fr. piston)
(Marele dicţionar de neologisme)

pistón s. n., pl. pistoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pi pis pist pisto

Cuvinte se termină cu literele: on ton ston iston