PITROCÍ vb. IV. v. pritoci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
pitrocí, pitrocésc, vb. IV (despre opinci, încălţăminte) a perfora, a găuri (cu potricala sau pitrocul) pentru a introduce nojiţele sau şireturile.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
pitróc1, pitróci, s.m. (reg.) 1. specie de peşte mărunt din familia crapului, care trăieşte în apele dulci de câmpie; porcuşor. 2. peşte mic (în general).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PITRÓC s. v. porcuşor.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
pitrocí, pitrocésc, vb. IV (despre opinci, încălţăminte) a perfora, a găuri (cu potricala sau pitrocul) pentru a introduce nojiţele sau şireturile.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PITRÓC s. v. porcuşor.
(Dicţionar de sinonime)