pizmă dex - definiţie, sinonime, conjugare

pizmă

[Sinonime]
PÍZMĂ, pizme, s.f. (Pop.) Ciudă, necaz, nemulţumire; p. ext. ură, duşmănie; (sens curent) invidie. ♢ Loc. prep. În pizma (cuiva) = cu intenţia de a supăra pe cineva; în necazul, în pofida cuiva. ♢ Expr. (Rar) A se pune în pizmă cu cineva = a ajunge la ceartă cu cineva. – Din sl. pizma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÍZM//Ă ~e f. 1) Sentiment de nemulţumire egoistă provocat de situaţia cuiva în societate sau de calităţile cuiva; invidie; ciudă. 2) Sentiment de animozitate ascunsă (faţă de cineva); pică; ranchiună. /<sl. pizma
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pízmă (pízme), s.f. – Invidie, ciudă. – Var. pismă. Mr., megl. pizmă. Mgr. πεĩσμα „ciudă” (Munrnu 45), parţial prin intermediul sl. pizma (Vasmer, Gr., 117), cf. sb. pizma, bg. pizm. – Der. pizmaş, s.m. (invidios); pizmătăreţ (var. pizmătar), adj. (invidios), cf. ngr. πειρματάρης; pizmătarnic, adj. (invidios), cu suf. dublu; pizmos, adj. (invidios); pizmui (var. înv. pizmălui), vb. (a invidia); pizmuitor, adj. (invidios). Rut. pizma trebuie să provină din rom. (Miklosich, Wander., 18).
(Dicţionarul etimologic român)

pízmă s. f., g.-d. art. pízmei; pl. pízme
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pízmă, pízme, s.f. (înv.; pop.) 1. ciudă, necaz, nemulţumire; duşmănie, ură; invidie, gelozie; răutate, vrajbă. 2. zel, râvnă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PÍZMĂ s. v. invidie.
(Dicţionar de sinonime)

PÍZMĂ s. v. animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pi piz pizm

Cuvinte se termină cu literele: ma zma izma