plăteau dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLĂTÍ, plătesc, vb. IV. 1. Tranz. A achita contravaloarea (în bani sau în natură) a unui bun obţinut sau cumpărat, a unei consumaţii etc. ♢ Expr. A plăti cu capul (sau cu viaţa etc.) = a fi omorât pentru o greşeală, o îndrăzneală, o faptă necugetată etc. A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna (pe cineva) cu vârf şi îndesat pentru o pagubă sau o suferinţă. ♦ A achita un impozit, o obligaţie etc. ♦ Refl. A lichida o datorie (morală), a scăpa de o obligaţie. 2. Tranz. A răsplăti cu bani o muncă efectuată, un serviciu prestat etc.; a retribui, a remunera. ♦ Intranz. A recompensa pe cineva pentru faptele sale. 3. Intranz. (Pop.) A valora, a preţui, a face. ♢ Expr. A nu plăti (nici) o ceapă (degerată) sau (nici) două parale (ori doi bani etc.) = a nu avea nici o valoare. – Din sl. platiti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PLĂT//Í ~ésc 1. tranz. 1) (mărfuri, pagube, impozite, datorii etc.) A compensa în bani sau în natură; a achita; a da. ♢ ~ cu capul (sau cu viaţa) a fi pedepsit cu moartea pentru o faptă săvârşită. ~ cu dobândă a se răzbuna făcându-i cuiva un rău şi mai mare (pentru o pagubă sau o suferinţă). 2) (sume de bani sau obiecte) A da în calitate de contravaloare (pentru mărfuri, munci sau servicii prestate, impozite, pierderi etc.). 2. intranz. A prezenta o anumită valoare; a avea un anumit preţ; a face; a costa; a valora. /<sl. platiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

plătí (plătésc, plătít), vb. – 1. A da bani în schimbul unui bun. – 2. A recompensa, a atribui. – 3. A lichida, a scăpa de o obligaţie. – 4. A (se) răzbuna. – 5. A ispăşi. – 6. A valora. – 7. (Trans. de S.) A costa. – 8. (Refl.) A fi chit. – Mr. plătescu, plătire, megl. plătés, plătiri. Sl. platiti „a lichida” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 261), cf. rus. platitĭ. – Der. plată, s.f. (salariu, remunerare, recompensă; pedeapsă), mr. plată, din sl. (bg., sb., pol., rus.) plata; neplată, s.f. (lipsă de plată); plătitor, adj. (care plăteşte); neplătit, adj. (fără a fi plătit; inapreciabil); platnic, adj. (dator, care trebuie să plătească; cu datoriile plătite); neplatnic, adj. (insolvabil); plătnicie, s.f. (solvabilitate); răsplăti, vb. (a recompensa; a plăti, a se răzbuna), cu pref. răs-, cf. bg. rasplatam; răsplată, s.f. (recompensă). Cf. platcă.
(Dicţionarul etimologic român)

plătí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plătésc, imperf. 3 sg. plăteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. plăteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLĂTÍ vb. 1. a achita, a depune, a vărsa. (A ~ în termen rata.) 2. v. achita. 3. v. restitui. 4. v. oferi. 5. v. retribui. 6. v. ispăşi.
(Dicţionar de sinonime)

PLĂTÍ vb. v. face, preţui, valora.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl pla plat plate platea

Cuvinte se termină cu literele: au eau teau ateau lateau