plagiat dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-şi însuşi, a copia total sau parţial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creaţii personale; a comite un furt literar, artistic sau ştiinţific. [Pr.: -gi-a] – Din fr. plagier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLAGIÁT1, plagiate, s.n. Acţiunea de a plagia; plagiere. ♦ (Concr.) Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLAGIAT2, -Ă, plagiaţi, -te, adj. (Despre opere literare, artistice sau ştiinţifice) Care a fost însuşit (integral sau parţial) de la altcineva şi prezentat drept creaţie personală. [Pr.: -gi-at] – V. plagia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PLAGI//Á ~éz tranz. (mai ales texte literare sau ştiinţifice străine) A reproduce integral sau parţial, prezentând drept creaţie personală; a copia. /<fr. plagier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLAGIÁT ~e n. 1) v. A PLAGIA. 2) Lucrare (artistică, ştiinţifică) străină prezentată drept personală. /<fr. plagiat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLAGIÁ vb. I. tr. A lua, a fura ideile, expresiile, invenţiile cuiva şi a le prezenta drept creaţii proprii; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia; a comite un furt literar. [Pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. plagier].
(Dicţionar de neologisme)

PLAGIÁT s.n. Faptul de a plagia; furt literar; plagiere. [Pron. -gi-at, pl. -te, -turi. / < fr. plagiat].
(Dicţionar de neologisme)

PLAGÍA vb. tr. a lua, a fura ideile, expresiile, invenţiile cuiva, prezentându-le drept creaţie proprie; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia. (< fr. plagier)
(Marele dicţionar de neologisme)

PLAGIÁT s. n. plagiere. ♢ lucrare însuşită de la altcineva şi prezentată drept creaţie personală. (< fr. plagiat)
(Marele dicţionar de neologisme)

plagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. plagiéz, 3 sg. şi pl. plagiáză, 1 pl. plagiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. plagiéze; ger. plagiínd (sil. -gi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plagiát s. n. (sil. -gi-at), pl. plagiáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLAGIÁ vb. a copia. (În romanul lui l-a ~ pe ...)
(Dicţionar de sinonime)

PLAGIÁT s. v. plagiere.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Plagiatoriginal
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl pla plag plagi plagia

Cuvinte se termină cu literele: at iat giat agiat lagiat