planctonic
PLANCTÓNIC, -Ă, planctonici, -ce, adj. Care formează planctonul, al planctonului, de plancton. – Din fr. planctonique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLANCTÓNI//C ~ce (~ci, ~ce) Care ţine de plancton; propriu planctonului. /<fr. planctonique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PLANCTÓNIC, -Ă adj. referitor la plancton, care formează planctonul. (< fr. planctonique)
(Marele dicţionar de neologisme)
planctónic adj. m., pl. planctónici; f. sg. planctónică, pl. planctónice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PLANCTÓNI//C ~ce (~ci, ~ce) Care ţine de plancton; propriu planctonului. /<fr. planctonique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
planctónic adj. m., pl. planctónici; f. sg. planctónică, pl. planctónice
(Dicţionar ortografic al limbii române)