plasator dex - definiţie, sinonime, conjugare

plasator

PLASATÓR, -OÁRE, plasatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacol. ♦ Persoană care plasează sau vinde mărfuri, bunuri etc. – Plasa + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLASAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Lucrător însărcinat cu plasarea spectatorilor la locurile lor într-o sală de spectacole. 2) Lucrător care se ocupă cu plasarea mărfurilor. /a plasa + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLASATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur].
(Dicţionar de neologisme)

PLASATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care plasează ceva. ♢ persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. (< plasa + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

plasatór s. m., pl. plasatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pl pla plas plasa plasat

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator sator asator