plecat
[Sinonime]
PLECÁT, -Ă, plecaţi, -te, adj. 1. Îndreptat în jos sau într-o parte; încovoiat, curbat; aplecat. ♦ Lăsat într-o parte; înclinat, povârnit. 2. Supus, ascultător; modest, respectuos. 3. Pornit dintr-un loc; absent; fig. dus pe gânduri. – V. pleca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
plecát s.n. 1. (înv.) umilinţă, smerenie. 2. (pop.; la pl. sub forma „plecate”) indigestie, greaţă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PLECÁT adj. 1. v. aplecat. 2. v. povârnit. 3. v. înclinat. 4. v. adus. 5. v. ascultător. 6. v. supus. 7. v. servil.
(Dicţionar de sinonime)
PLECÁT adj. v. declinabil, flexibil, flexionar.
(Dicţionar de sinonime)
PLECÁT s. v. plecare, smerenie, supunere, umilinţă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
plecát s.n. 1. (înv.) umilinţă, smerenie. 2. (pop.; la pl. sub forma „plecate”) indigestie, greaţă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PLECÁT adj. 1. v. aplecat. 2. v. povârnit. 3. v. înclinat. 4. v. adus. 5. v. ascultător. 6. v. supus. 7. v. servil.
(Dicţionar de sinonime)
PLECÁT adj. v. declinabil, flexibil, flexionar.
(Dicţionar de sinonime)
PLECÁT s. v. plecare, smerenie, supunere, umilinţă.
(Dicţionar de sinonime)