pleda dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLEDÁ, pledez, vb. I. Intranz. şi tranz. A vorbi în faţa unei instanţe judecătoreşti (ca avocat), apărând cauza uneia dintre părţi. ♦ P. gener. A susţine o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva. – Din fr. plaider.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PLED//Á ~éz intranz. 1) A apăra (în calitate de avocat) interesele unei părţi. 2) A rosti o pledoarie. 3) A se pronunţa cu ardoare (pentru o idee, o cauză, o doctrină etc.). /<fr. plaider
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pledá (pledéz, pledát), vb. – 1. A apăra o cauză, un litigiu. – 2. A interveni, a mijloci. – 3. A perora, a discuta. Fr. plaider. – Der. pledant, adj. (care pledează); pledoarie, s.f. (apărare), din fr. plaidoirie confundat cu fr. plaidoyer.
(Dicţionarul etimologic român)

PLEDÁ vb. I. intr., tr. A susţine, a apăra înaintea unei instanţe judecătoreşti, interesele unei părţi dintr-un proces; (p. ext.) a susţine o cauză, o idee. [< fr. plaider].
(Dicţionar de neologisme)

PLEDÁ vb. intr. a susţine, a apăra înaintea unei instanţe judecătoreşti interesele unei părţi într-un proces; a susţine o cauză, o idee. ♢ a fi în avantajul cuiva sau a ceva. (< fr. plaider)
(Marele dicţionar de neologisme)

pledá vb., ind. prez. 1 sg. pledéz, 3 sg. şi pl. pledeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PLEDÁ vb. 1. a apăra, a susţine. (A ~ cauza cuiva.) 2. a vorbi. (A ~ în favoarea cuiva.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl ple pled

Cuvinte se termină cu literele: da eda leda