plesnit dex - definiţie, sinonime, conjugare
PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. Intranz. A crăpa, a se sparge (cu violenţă şi de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variaţii de temperatură etc.; spec. a exploda. ♢ Expr. A plesni de... = a nu mai putea de..., a fi (prea) plin de... ♦ (Despre muguri, boboci) A începe să iasă, a se desface. ♦ (Despre abcese) A se deschide, a se desface, a se sparge. 2. Intranz. A crăpa producând fisuri, a căpăta fisuri, crăpături. ♢ Expr. A-i plesni cuiva obrazul de ruşine = a-i fi cuiva foarte ruşine. 3. Intranz. A se rupe (prin întindere, prin solicitare prea mare, prin uzare etc.). 4. Intranz. şi tranz. A izbi un obiect (sau aerul) cu un corp elastic, în special cu un bici; a pocni cu zgomot două obiecte unul de altul. ♢ Expr. (Intranz.) Cât ai plesni din bici (sau din palme) = foarte repede, într-o clipă, pe dată, imediat 5. Tranz. A izbi, a lovi, a bate. ♢ Expr. (Fam.) A plesni (pe cineva) în pălărie = a ironiza (pe cineva). A o plesni bine = a spune ceva foarte potrivit într-o anumită situaţie, într-un anumit moment. Unde-o plesneşti şi unde crapă, se spune atunci când se obţin cu totul alte rezultate decât cele aşteptate. (Intranz.) A-i plesni (ceva) în (sau prin) cap (sau în minte, prin gând) = a-i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; a-i trece (deodată) prin minte. ♦ Fig. A nimeri, a potrivi. ♦ A lovi uşor, a împinge. ♦ Refl. A se izbi cu zgomot de un obiect. [Var.: plezní vb. IV] – Din sl. plesnonti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLESNÍT1 s.n. Faptul de a plesni. [Var.: pleznít s.n.] – V. plesni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLESNÍT2, -Ă, plesniţi, -te, adj. Care e crăpat, spart, despicat. ♦ Care are crăpături, fisuri. [Var.: pleznít, -ă adj.] – V. plesni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PLESN//Í ~ésc 1. intranz. 1) A produce un plesnet. ~ din bici.Cât ai ~ din palme într-o clipă; dintr-o dată. 2) (despre textile, învelişuri, haine etc.) A se rupe parţial (prin întindere); a pocni; a crăpa. ♢ ~ de necaz a nu mai putea de necaz. 3) (despre obiecte de sticlă, ceramică etc.) A căpăta fisuri la suprafaţă (din cauza lovirii, gerului, căldurii etc.); a crăpa. 4) (despre muguri, boboci) A începe să se desfacă. 2. tranz. A lovi cu zgomot; a pocni. ♢ A o ~ (sau a o pocni) bine a spune ceva (cuiva) nimerit într-o anumită situaţie. /<sl. plesnonti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

plesní (plesnésc, plesnít), vb. – 1. A se crăpa, a se despica. – 2. A trosni, a plescăi. – 3. A se sparge, a se rupe. – 4. A se prăpădi, a muri. – 5. A pocni (din bici). – 6. A pălmui, a izbi, a bate. Sl. plesnąti „a bate din palme” (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 265; Conev 95). – Der. plesnet, s.n. (trosnet, pocnet); plesnitoare, s.f. (petardă; şficiul biciului); plesnitură, s.f. (pocnitură; crăpătură, despicătură; trosnet, lovitură de palmă); plesnitor, s.n. (Arg., ochi); pleasnă, s.f. (şfichi).
(Dicţionarul etimologic român)

plesní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. plesnésc, imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. plesneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plesnít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plesnít s.n. (reg.) 1. (art.) pluguşorul. 2. numele unei boli.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PLESNÍ vb. 1. v. sparge. 2. a se rupe. (Au ~ două coarde la vioară.) 3. v. crăpa. 4. a exploda, a pocni. (Ce-a ~?) 5. v. deschide. 6. a pocni, a trosni. (~ din bici.) 7. v. trage. 8. a izbi, a lovi, a pocni. (Acum te ~!)
(Dicţionar de sinonime)

PLESNÍ vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârşi, stinge, sucomba.
(Dicţionar de sinonime)

PLESNÍTUL s. art. v. pluguşorul.
(Dicţionar de sinonime)

PLESNÍT adj. 1. v. spart. 2. rupt. (Coardă de vioară ~.) 3. v. deschis.
(Dicţionar de sinonime)

PLESNÍT s. v. spargere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pl ple ples plesn plesni

Cuvinte se termină cu literele: it nit snit esnit lesnit