pliante

PLIÁNT, -Ă, plianţi, -te, adj., s.n. 1. Adj. (Despre obiecte) Care poate fi îndoit şi împăturit (micşorându-şi suprafaţa). 2. S.n. Tipăritură conţinând fotografii, prospecte, cataloage, informaţii etc. imprimate pentru reclamă, îndoită de mai multe ori pentru comoditatea utilizării. [Pr.: pli-ant] – Din fr. pliant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLIÁN//T¹ ~tă (~ţi, ~te) Care poate fi pliat; care poate fi strâns prin îndoire. Pat ~. Caroserie cu acoperiş ~. [Sil. pli-ant] /<fr. pliant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLIÁNT² ~e n. rar Publicaţie tipărită pe o coală de hârtie îndoită de mai multe ori (pentru comoditate în utilizare). [Sil. pli-ant] /<fr. pliant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PLIÁNT, -Ă adj. (Despre obiecte; adesea s.) Care poate fi îndoit, împăturit (micşorându-şi suprafaţa); pliabil. // s.n. Publicaţie pe o foaie de hârtie îndoită de mai multe ori. [Cf. fr. pliant].
(Dicţionar de neologisme)

PLIÁNT, -Ă I. adj. pliabil. II. s. n. publicaţie pe o foaie de hârtie îndoită de mai multe ori. (< fr. pliant)
(Marele dicţionar de neologisme)

pliánt adj. m. (sil. pli-ant), pl. pliánţi; f. sg. pliántă, pl. pliánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pliánt s. n. (sil. pli-ant), pl. pliánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pliántă, pliánte, s.f. (reg.) piesă care fixează măseaua coasei.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)