plica

PLÍCĂ, plice, s.f. Cută a pielii sau a mucoaselor pereţilor anatomici. – Din lat. plica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formaţii anatomice. 2. manşetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica)
(Marele dicţionar de neologisme)

-PLICÁ elem. „a îndoi”. (< lat. plicare)
(Marele dicţionar de neologisme)

plícă s. f., g.-d. art. plícei; pl. plíce
(Dicţionar ortografic al limbii române)